Se ajunge la concluzia că verbul „a fi" la viitor se va scrie cu un singur „i", deoarece structura impusă are în componență verbul la infinitiv care nu se va scrie NICIODATĂ cu doi „i". Odată învățată această regulă va fi imposibil să mai greșești. Cazuri similare întâlnim și în exemplele: va ști, va demeni, va citi, va reveni etc.. Deoarece verbul „a fi" are un regim special de conjugare. Există doar trei situații în care „fi" se scrie cu doi „i". La modul imperativ, formă afirmativă. Exemplu: „Fii cuminte!", „Fii blând!", „Fii răbdător!", „Fii tu!", „Fii atent!". La modul conjunctiv, timpul prezent, persoana a doua singular, atât la forma afirmativă, cât și cea negativă. t6OrXft. Deoarece verbul „a fi" are un regim special de conjugare. Există doar trei situații în care „fi" se scrie cu doi „i". La modul imperativ, formă afirmativă. Exemplu: „Fii cuminte!", „Fii blând!", „Fii răbdător!", „Fii tu!", „Fii atent!". La modul conjunctiv, timpul prezent, persoana a doua singular, atât la forma afirmativă, cât și cea negativă. In restul situatiilor, „fi" se foloseste cu doi de „i", indiferent ca este la afirmativ sau negativ. (tu sa fii/tu sa nu fii). De asemenea, atunci cand conjugam la modul conjunctiv perfect, „fi" se foloseste pentru toate persoanele, indiferent ca folosim la afirmativ sau la negativ. Verbul „a fi" se scrie cu un singur -i la următoarele moduri şi timpuri: La infinitiv prezent (formă de dicţionar) şi perfect - a fi, a fi fost; La modul imperativ, forma negativă, persoana a doua singular - Nu fi obraznic!; La modul indicativ, timpul viitor - eu voi fi, tu vei fi etc./ eu voi fi fost, tu vei fi fost etc.; Acea fericirea care te detașează de firesc și-ți înalță spiritul, acea fericire care transformă totul din efemer în memorabil. În încheiere, las un video care te inspiră să fii tu. Pentru că nimic, absolut nimic nu este mai perfect decât imperfecțiunea sufletului tău. să fiți să fie Cu alte cuvinte, varianta „să fii" este a conjunctivului prezent, care, la persoana a II-a, singular, se scrie întotdeauna cu doi „i". De ce? Unul dintre „i"-uri face parte din rădăcina (tema) verbului, în timp ce al doilea „i" reprezintă desinența de persoana a II-a, singular.

fi tu sau fii tu